În prezenta membrilor senatului, studentilor, profesorilor, presedintelui tarii Vladimir Voronin  a ţinut un discurs prin care  a remarcat rolul lui Gheorghe Rusnac in fortificarea pozitiei de lider a Universitatii de Stat din Moldova printre institutiile de invatamint superior.

Şeful statului a subliniat aportul ex-rectorului USM la dezvoltarea unui sistem educational modern si stabil al tarii. Vladimir Voronin a mai evidentiat rolul profesorului universitar Gheorghe Rusnac in crearea unor conditii pentru dezvoltarea durabila, in conformitate cu rigorile europene, a sistemului de invatamint superior – factor extrem de important in realizarea aspiratiilor de integrare europeana a Republicii Moldova.

 Ministrul Invatamintului si Tineretului, Victor Tvircun, l-a prezentat pe rectorul-interimar al Universitatii de Stat din Moldova, Gheorghe Ciocan, care va exercita aceasta functie pina la efectuarea concursului de suplinire, conform legislatiei, a postului de rector al USM. Gheorghe Ciocan, rectorul interimar USM, a mentionat la rindul sau ca atit timp cit va exercita aceasta functie va incerca sa mentina politica manageriala stabilita pina acum de predecesorul sau, va determina prioritatile corelate cu ziua de miine si va asigura o continuitate a integrarii stiintifice si a educatiei.

Presedintele a vizitat si Centrul Interuniversitar “Pro-Bologna”, a Facultatii de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, Muzeul Universitatii si Biserica “Intimpinarea Domnului”, inaltata in incinta institutiei de invatamint in sec. XIX. studentesc.Preşedintele  aflat la Facultatea de Jurnalism si Stiinte ale Comunicarii, a vizitat Aula in memoria savantului, profesorului universitar, publicistului si scriitorului Dumitru Coval, unul dintre intemeietorii scolii de jurnalism din Republica Moldova Vladimir Voronin a luat cunostinta de conditiile de instruire a studentilor acestei facultati in cadrul laboratoarelor “Radio”, “TV” si “Presa scrisa” ale Centrului multimedia, in cadrul carora viitorii ziaristi capata deprinderi profesionale practice.

Datele au fost făcute publice astăzi de către agenţia de raiting şi investigaţii “Fin-Consultant RI” şi revista “Fin-Consultant”. Sondajul a fost efectuat în perioada lunilor octombrie-noiembrie în rîndul funcţionarilor publici, managerilor, muncitorilor, profesorilor universitari, savanţi, businessmeni, studenţi şi turişti.

Potrivit sondajului, 61 la sută din intervievaţi nu consideră oraşul Chişinău drept o capitală europeană din motiv că serviciile publice funcţionează imperfect, nivelul de viaţă lasă de dorit, economia urbei este slab dezvoltată, funcţionarilor nu le pasă de nevoile chişinăuienilor, abuzurile birocratice nu sînt contracarate, iar justiţia funcţionează ineficient.

Sondajul efectuat consluzionează că circa 70 de procente din cei chestionaţi nu sînt mulţumiţi de activitatea autorităţilor municipale, peste 15 la sută consideră că în Chişinău trebuie organizate alegeri repetate şi doar 9 procente au menţionat că municipalitatea activează eficient.

Printre problemele prioritare ce necesită a fi soluţionate pentru a accede la standardele de capitală europeană, 32 la sută dintre intervievaţi au menţionat sporirea nivelului a tot ce ţine de cultură, aproape 30 la sută văd prioritară îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice prin schimbarea atitudinii funcţionarilor publici faţă de contribuabili.

Evoluţia spre bine a situaţiei în municipiul Chişinău depinde, în special, de îmbunătăţirea activităţii Consiliului municipal, se spune în sondajul efectuat de agenţia de rating şi investigaţii “Fin-Consultant RI” şi revista “Fin-Consultant”

Misiunea este organizată de Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei în colaborare cu Asociaţia Pro-Academia din Polonia.

Mihai Bîlba, şeful Direcţiei relaţii externe şi colaborare internaţională a CCI, a specificat pentru agenţie că din misiune fac parte 25 de antreprenori autohtoni, care reprezintă, între altele, Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate “Mileştii Mici”, societăţile pe acţiuni “Vinuri Ialoveni”, “Călăraşi Divin”, “Leo Vin”, “Vinurile Comratului” ş.a.

Programul misiunii economice include, de asemenea, o prezentare de vinuri moldoveneşti în oraşul Lodz, în cadrul unei întîlniri de afaceri cu businessmeni polonezi.

Potrivit Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al Poloniei în Republica Moldova, Krzystof Suprowicz, în ianuarie-august 2007, Polonia a fost cel mai mare importator de vinuri moldoveneşti dintre statele Uniunii Europene. În cele opt luni, pe piaţa poloneză a fost livrată producţie vinicolă moldovenească în valoare de circa 4 mln dolari SUA sau cu 54 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

“Sînt convins că pînă la finele anului curent această cifră va ajunge pînă la 7-8 mln de dolari SUA, în contextul sărbătorilor de iarnă, care se apropie, cînd va creşte, în special, importul de vinuri spumante din Moldova”, a mai spus diplomatul polonez.

Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei colaborează cu Asociaţia Pro-Academiinurile moldoveneşti vor fi prezentate la o Expoziţie Internaţională în Polonia 

 Diferite sunt căile vieţii omului. Pe unul soarta îl leagă pentru totdeauna de baştină, pe altul îl duce la depărtări de sute şi mii de kilometri. Însă oriunde nu s-ar găsi, fiecare poartă în suflet dorul de satul natal. Fiecare păstreză în adâncul inimii amintiri de neşters despre locul unde a văzut lumina zilei.  Arcadie Suceveanu este poetul şi eseistul născut în satul Suceveni, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi. În faţa casei lui se deschide icoana Carpaţilor, unde alunecă uşor spre Putna lui Ştefan cel Mare.

Dle Suceveanu, sunt curioasă să aflu ce va adus pe meleagurile Moldovei?

Arcadie Suceveanu: Este o întrebare grea pentru mine. Despărţirea mea de Bucovina a fost o dramă a existenţei mele, care până la urmă a luat o trăsătură benefică pentru mine şi pentru destinul meu literar. Eu aveam rădăcinile slobozite adânc în solul bucovinean, însă eram suspectat de către KGB-ul sovietic, astfel mi se închise toate uşile, nu am fost admis în redacţia ziarului „Zorile Bucovinei” şi reuşisem să mă afirm ca un tânăr ziarist de talent prin articole, cronici. Pentru că mi se închise toate uşile, am fost nevoit pe data de 13 august 1979 să vin în Chişinău, având susţinerea scriitorului Serafim Saca, căruia îi voi rămâne mereu recunoscător.

Câte cărţi aveţi în total şi care a fost prima carte apărută în Chişinău?

A.S.: Prima mea carte, a apărut în Chişinău în 1982 – „Ţărmul de echilibru”. Scriu mai mult cărţi pentru copii, elaboraz şi abecedare pentru preşcolari, am şi câteva traduceri din rusă, ucraineană. Probabil că se adună în jur de 25-30 de cărţi de poezii şi eseistică.

A cărui organizaţii sunteţi membru şi cu ce distincţii aţi fost decorat?

A.S.: În primul rând sunt membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi vice-preşedintele acestei instituţii din 1990, sunt membru fondator al PEN Clubului Internaţional din Republica Moldova. Pe lângă aceste funcţii de bază mai sunt şi membru al diferitor oragnizaţii de creaţie din ţară. Sunt decorat cu premiul Academiei de Ştiinţe din România, pe care l-am obţinut în 1997 pentru volumul „Arhivele Golgotei”. Cel mai drag premiu mie l-am obţinut în acest an la Salonul de Carte pentru Copii cu genericul „Simpatia copiilor”.

Cât de des vă reîntoarceţi la baştină?

A.S.: Eu aş putea zice că am plecat din Bucovina fizic, dar spiritual am rămas acolo. Ţin legătură permanent cu baştina, în primul rând cu satul natal. Mă reîntorc la baştină mai des la sărbătorile de iarnă, de Paşti, în concediu. Eu respir aerul pe care l-am resppirat fiind copil şi încă mai păşesc pe urmele mele. Îmi este dor de mirosul de pâine de acasă. Ţin legătură cu colegii mei de generaţie, cu scriitorii bucovineni.

Ce mesaj le transmiteţi românilor din Ucraina?

A.S.: Românilor din Ucraina, compatrioţilor mei, aş vrea să le transmit următorul mesaj: „Întotdeauna am purtat numele de scriitor bucovinean, acum – de scriitor bucovinean-basarabean. Să nu dispere, să nu uite de istorie, originile noastre, să nu să se ruşineze să vorbească limba română, să se simtă români la ei acasă. Să nu-şi piardă coloana vertebrală, să-i ştiu mereu verticali şi cu multă demnitate românească!”

 Interviu realizat de Natalia Clioţ